CONTRACT COLECTIV DE MUNCA UNIC nr. 2001 din 31 ianuarie 2005
la nivel naţional pe anii 2005-2006
EMITENT: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL, PARTEA V, nr. 1 din 22 februarie 2005
încheiat conform art. 10 şi 11 din Legea nr. 130/1996, republicată, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu nr. 2001/31.01.2005
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Părţile contractante recunosc şi accepta pe deplin ca sunt egale şi libere în negocierea Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional şi se obliga sa respecte în totalitate prevederile acestuia.
(2) Patronul recunoaşte libera exercitare a dreptului sindical, conform convenţiilor internaţionale pe care România le-a ratificat şi legilor naţionale, precum şi libertatea de opinie a fiecărui salariat.
ART. 2
(1) Contractul colectiv de munca unic la nivel naţional cuprinde drepturile şi obligaţiile patronilor*) şi ale salariaţilor cu privire la condiţiile generale de munca.
(2) În ceea ce priveşte condiţiile specifice de munca, determinate conform legii, drepturile şi obligaţiile părţilor se vor stabili prin contractele colective de munca la nivel de ramura, grup de unităţi*), unităţi şi instituţii.
---------
*) În sensul prezentului contract:
- termenul patron desemnează pe cel care angajează - persoana juridică sau fizica autorizata potrivit legii, care administrează, utilizează capital, indiferent de natura acestuia, şi care foloseşte forta de munca salariata;
- termenul unitate desemnează regiile autonome, companiile naţionale, societăţile comerciale, alte organizaţii cu scop lucrativ, instituţiile publice, asociaţiile de orice fel şi organele de stat.
(3) La angajare şi la stabilirea drepturilor individuale, angajatorii vor asigura egalitatea de sanse şi tratament pentru toţi salariaţii, fără discriminări directe sau indirecte, pe baza de rasa, naţionalitate, etnie, limba, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală au orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării drepturilor decurgând din contractele colective de munca.
ART. 3
(1) Clauzele contractelor colective de munca produc efecte după cum urmează:
a) pentru toţi salariaţii încadraţi în unităţile din ţara, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau străin/mixt), în cazul contractelor colective de munca la nivel naţional;
b) pentru toţi salariaţii încadraţi în toate unităţile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de munca, indiferent de forma de capital social (de stat sau privat, roman sau străin/mixt).
(2) Contractele colective de munca se pot încheia şi pentru salariaţii instituţiilor publice. Prin aceste contracte nu pot fi negociate clauze referitoare la drepturile a căror acordare şi al căror cuantum sunt stabilite prin dispoziţii legale.
(3) În cazul în care, din diferite motive, părţile au încheiat contracte colective de munca la un nivel inferior înaintea contractelor la nivel superior, cele de la nivelurile inferioare se vor adapta contractelor colective de la nivel superior, acolo unde prevederile minimale ale acestora nu au fost atinse.
(4) În contractele colective de munca încheiate la nivel de unitate, bazate pe negocieri colective de către sindicate în numele salariaţilor, părţile contractante vor conveni, printr-o clauza expresă, plata unei contribuţii lunare de către salariaţi, alţii decât membrii de sindicat, pentru desfăşurarea negocierilor colective, dar care sa nu fie mai mica de 0,3% din salariu şi care sa nu depăşească valoarea contribuţiei sindicale.
ART. 4
(1) Prezentul contract se încheie pe o perioada de doi ani.
(2) Dacă nici una dintre părţi nu denunta contractul cu 30 de zile înainte de expirarea perioadei pentru care a fost încheiat, valabilitatea acestuia se prelungeşte pana la încheierea unui nou contract, dar nu mai mult de 12 luni.
ART. 5
(1) Orice cerere de modificare a prezentului contract va face obiectul unei negocieri.
(2) Cererea de modificare se aduce la cunostinta, în scris, celeilalte părţi cu cel puţin 30 de zile înainte de data propusă pentru începerea negocierilor.
(3) Cererile de modificare vor fi depuse de către reprezentantul patronilor la confederatiile sindicale semnatare, iar cele ale confederatiilor sindicale - la organizaţiile patronale semnatare.
(4) Părţile convin ca în perioada negocierilor, atât în cazul în care se fac modificări, cat şi în cazul denunţării contractului, sa nu efectueze concedieri din motive neimputabile salariaţilor şi sa nu declanseze greve.
(5) Modificările aduse contractului colectiv de munca se comunica, în scris, organului la care se păstrează şi devin aplicabile de la data înregistrării sau de la o alta data ulterioara, potrivit convenţiei părţilor.
ART. 6
Suspendarea şi încetarea contractului au loc potrivit legii.
ART. 7
(1) Pentru rezolvarea problemelor ce apar în aplicarea prevederilor prezentului contract, părţile convin sa instituie o comisie paritara.
(2) Competenta, componenta, organizarea şi funcţionarea comisiei paritare sunt stabilite prin regulamentul din anexa nr. 1 la prezentul contract.
ART. 8
(1) Drepturile salariaţilor prevăzute în prezentul contract colectiv de munca nu pot sa reprezinte cauza reducerii altor drepturi colective sau individuale care au fost stabilite prin contractele colective de munca încheiate la nivel de ramura, grupuri de unităţi şi unităţi înaintea încheierii Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional.
(2) În situaţiile în care, în privinta drepturilor ce decurg din prezentul contract colectiv de munca, intervin reglementări legale mai favorabile, acestea vor face parte de drept din contract.
(3) Părţile se obliga ca, în perioada de aplicare a prezentului contract colectiv de munca, sa nu promoveze şi sa nu susţină proiecte de acte normative a căror adoptare ar conduce la diminuarea drepturilor ce decurg din contractele colective de munca, oricare ar fi nivelul la care acestea au fost încheiate.
(4) Părţile convin sa facă intervenţiile necesare pentru respectarea prevederilor legale, în vederea consultării organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare, în toate cazurile în care se iniţiază acte normative ce privesc relaţiile de munca.
ART. 9
(1) În scopul salarizarii şi acordării celorlalte drepturi prevăzute în prezentul contract pentru personalul instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, sindicatele şi ministerele vor purta negocieri cu guvernul pentru stabilirea fondurilor aferente acestei categorii de personal şi pentru constituirea surselor, înainte de adoptarea bugetului de stat, precum şi în vederea modificării ulterioare a acestuia.
(2) Părţile contractante vor purta negocieri în vederea includerii drepturilor respective în actele normative prin care se reglementează astfel de drepturi, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate sau cu identificarea altor resurse pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.
(3) Pe baza fondurilor aprobate în condiţiile prevăzute la alin. 1, părţile vor negocia utilizarea acestora pentru stabilirea salariilor şi a celorlalte drepturi de personal la instituţiile publice.
CAP. 2
Timpul de munca
ART. 10
(1) Durata normală a timpului de munca este de 8 ore pe zi sau de 40 de ore pe saptamana.
(2) Durata maxima legală a timpului de munca nu poate depăşi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, calculată ca medie anuala.
(3) Munca prestată în afară duratei normale a timpului de munca săptămânal, prevăzută la alin. 1, este considerată munca suplimentară.
(4) Prin negocieri la nivel de unitate, pentru a pune de acord programul cu cerinţele producţiei, se poate stabili un program săptămânal de 36 pana la 44 de ore, cu condiţia ca media lunară sa fie de 40 de ore de saptamana, iar programul stabilit sa fie anuntat cu o saptamana înainte.
(5) În cazul tinerilor în varsta de pana la 18 ani, durata timpului de munca este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe saptamana.
(6) În funcţie de specificul unităţii sau al muncii prestate, se poate opta şi pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
(7) În cazurile în care durata normală a timpului de munca se stabileşte potrivit prevederilor alin. 6, durata timpului de munca zilnic nu poate depăşi 10 ore.
(8) La locurile de munca unde, datorită specificului activităţii, nu exista posibilitatea încadrării în durata normală a timpului zilnic de lucru, pot fi stabilite forme specifice de organizare a timpului de lucru, după caz, în tura, tura continua, turnus, program fractionat; locurile de munca la care se aplica aceste forme specifice de organizare, precum şi modalităţile concrete de organizare şi evidenta a muncii prestate se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unităţi sau unităţi.
(9) Părţile semnatare, de comun acord, stabilesc ca, pentru salariaţii angajaţi cu norma intreaga, durata normală a timpului de munca este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe saptamana. Durata maxima legală a timpului de munca nu poate depăşi, în medie anuala, 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
(10) Când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de munca va putea fi prelungită peste 8 ore pe zi şi peste 48 de ore pe saptamana, cu condiţia ca media orelor de munca, calculată pe o perioada maxima de 3 săptămâni, sa nu depăşească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe saptamana.
ART. 11
(1) Pentru unele activităţi, locuri de munca şi categorii de personal, prevăzute în contractele colective de munca de la unităţi, pot fi stabilite programe de lucru parţiale, corespunzătoare unor fracţiuni de norma, cu o durata a timpului de munca de 6, de 4 sau de 2 ore pe zi. Drepturile salariaţilor care lucrează în astfel de situaţii se acorda proporţional cu timpul lucrat.
(2) La cerere, salariaţii cu program parţial de lucru vor fi încadraţi în program normal, dacă exista posturi vacante şi dacă întrunesc condiţiile ocupării acestor posturi.
ART. 12
(1) Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în locuri de munca cu condiţii deosebite beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de munca sub 8 ore pe zi, în condiţiile prevăzute de lege, şi nu pot fi solicitati sa efectueze ore suplimentare, cu excepţia cazurilor justificate de prevederi exprese ale regulamentelor specifice activităţii respective sau a unor situaţii apărute fortuit.
(2) Durata reducerii timpului normal de munca şi categoriile de personal care beneficiază de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unităţi şi unităţi.
ART. 13
(1) Orele de începere şi terminare a programului vor fi stabilite prin regulamentul intern.
(2) În toate cazurile în care se dovedeşte ca este posibil, cei care angajează şi sindicatele vor purta negocieri pentru a fixa orare flexibile de lucru şi modalităţi de aplicare a acestora.
(3) Stabilirea orarelor flexibile de lucru nu afectează drepturile prevăzute în contractul colectiv de munca.
ART. 14
(1) Orele prestate, la solicitarea patronului, peste programul normal de lucru stabilit în unitate sunt ore suplimentare.
(2) Salariaţii pot fi chemaţi sa presteze ore suplimentare numai cu consimţământul lor.
(3) Pentru prevenirea sau înlăturarea efectelor unor calamitati naturale, ale unor accidente ori ale altor cazuri de forta majoră, salariaţii au obligaţia de a presta munca suplimentară cerută de cel care angajează.
ART. 15
(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 30 de zile, după efectuarea acesteia.
(2) În aceste condiţii salariatul beneficiază de salariul corespunzător pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
ART. 16
(1) Munca prestată în intervalul dintre orele 22 şi 6, cu posibilitatea abaterii cu o ora în plus sau în minus fata de aceste limite, este lucru în timpul nopţii.
(2) Pentru persoanele al căror program de lucru se desfăşoară pe timpul nopţii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decât durata timpului de munca prestată în timpul zilei, fără diminuarea salariului de baza şi a vechimii în munca.
(3) Prevederile alin. 2 nu se aplica salariaţilor care lucrează în locuri de munca cu condiţii deosebite, unde durata timpului de munca este mai mica de 8 ore.
(4) Angajatorul care, în mod frecvent, utilizează munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca.
(5) Salariaţii care urmează sa desfăşoare cel puţin 3 ore de munca de noapte sunt supuşi unui examen medical gratuit înainte de începerea activităţii şi după aceea, periodic.
(6) Condiţiile de efectuare a examenului medical şi periodicitatea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi al ministrului sănătăţii.
(7) Salariaţii care desfăşoară munca de noapte şi au probleme de sănătate recunoscute ca având legatura cu aceasta vor fi trecuţi la o munca de zi pentru care sunt apţi.
(8) Ţinerii care nu au împlinit varsta de 18 ani nu pot presta munca de noapte.
(9) Femeile gravide, lauzele şi cele care alapteaza nu pot fi obligate sa presteze munca de noapte.
ART. 17
(1) Salariaţii care renunţa la concediul legal pentru îngrijirea copilului în varsta de pana la doi ani beneficiază de reducerea duratei normale a timpului de lucru cu 2 ore pe zi, fără sa le fie afectate salariul de baza şi vechimea în munca. La cererea lor se poate acorda program decalat, cu alte ore de începere a programului de lucru, dacă activitatea unităţii permite.
(2) Femeile care au în îngrijire copii de pana la 6 ani pot lucra cu 1/2 norma, dacă nu beneficiază de cresa sau cămin, fără a le fi afectate drepturile ce decurg din calitatea de salariat. Timpul în care au fost încadrate în aceste condiţii se considera, la calculul vechimii în munca, timp lucrat cu o norma intreaga.
(3) La cererea intemeiata a salariatelor gravide, angajatorul va permite efectuarea de controale medicale în timpul programului de lucru, conform recomandărilor medicului care urmăreşte evoluţia sarcinii, fără a le fi afectate drepturile salariale.
(4) Salariata în cauza este obligată sa prezinte adeverinta medicală privind efectuarea controalelor pentru care s-a învoit.
(5) Procedura de aplicare a prevederilor alineatelor precedente se stabileşte prin contractele colective de munca la nivel de unitate.
ART. 18
În durata normală a timpului de munca nu intra timpii consumati cu echiparea-dezechiparea la începutul şi sfârşitul programului.
CAP. 3
Condiţiile de munca şi protecţia muncii
ART. 19
(1) Părţile se obliga sa depună toate eforturile pentru aplicarea riguroasă a sistemului institutionalizat prin legislaţia în vigoare, în vederea ameliorării permanente a condiţiilor de munca.
(2) În scopul realizării obiectivului prevăzut la alineatul precedent, părţile contractante vor asigura includerea în contractele colective a măsurilor prevăzute de Legea nr. 90/1996, republicată.
(3) La stabilirea măsurilor vizând condiţiile de munca, părţile implicate vor tine seama de următoarele:
a) măsurile incluse în contractul colectiv de munca sa fie de natura sa realizeze cel puţin asigurarea condiţiilor de munca la nivelul parametrilor minimali prevăzuţi în norme; dacă acest lucru nu este posibil la un moment dat, se vor stabili programe pe termen scurt sau mediu pentru realizare, pana la asigurarea parametrilor minimali salariaţii beneficiind de compensări băneşti sau de alta natura;
b) măsurile privind ameliorarea condiţiilor de munca vor fi stabilite împreună cu reprezentanţii sindicali, încheindu-se anexe speciale la contractele colective de munca.
ART. 20
(1) Organizarea activităţii prin stabilirea unei structuri organizatorice rationale, repartizarea tuturor salariaţilor pe locuri de munca cu precizarea atribuţiilor şi raspunderilor lor, precum şi exercitarea controlului asupra modului de îndeplinire a obligaţiilor de serviciu de către salariaţi sunt de competenta exclusiva a celor care angajează.
(2) Normarea muncii se aplica tuturor categoriilor de salariaţi - muncitori, tehnicieni, ingineri, economişti, cadre de alta specialitate şi lucrători din activitatea administrativă atât pentru cei salarizaţi în acord, cat şi pentru cei salarizaţi în regie. Normele de munca se exprima - în funcţie de caracteristicile procesului de producţie sau ale altor activităţi ce se normeaza - sub forma de norme de timp, norme de producţie, norme de personal, sfere de atribuţii sau sub alte forme corespunzătoare specificului fiecărei munci. Normele de munca se elaborează de către patroni cu acordul organizaţiilor sindicale corespunzătoare.
(3) Normele de munca aprobate de conducătorul unităţii constituie anexa la contractul colectiv de munca şi se fac cunoscute salariaţilor cu cel puţin 5 zile înainte de aplicare.
ART. 21
(1) Activitatea de normare a muncii se referă la toate categoriile de salariaţi, potrivit specificului activităţii fiecăreia, şi se bazează pe tehnicile normarii muncii; aceasta se desfăşoară ca un proces continuu, în permanenta concordanta cu schimbările ce au loc în organizarea şi nivelul de dotare tehnica a muncii.
(2) În toate situaţiile în care normele de munca nu asigura un grad complet de ocupare, conduc la o solicitare excesiva sau, după caz, nu corespund condiţiilor pentru care au fost elaborate, se impune reexaminarea lor. Aceasta poate fi cerută atât de patron, cat şi de sindicate. În caz de divergenta în ceea ce priveşte calitatea normelor de munca se va recurge la o expertiza tehnica ce va fi stabilită de comun acord. Concluziile expertizei tehnice sunt obligatorii pentru ambele părţi.
(3) Reexaminarea normelor de munca nu va putea conduce la diminuarea salariului de baza negociat.
(4) Cheltuielile ocazionate de soluţionarea divergentelor cu privire la modificarea normelor de munca vor fi suportate de patroni pentru prima solicitare a sindicatelor.
ART. 22
Patronul are obligaţia sa asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de munca, iar salariaţii trebuie sa realizeze norma de munca sau, după caz, sarcinile ce decurg din funcţia sau postul deţinut.
ART. 23
Locurile de munca se clasifica în locuri de munca normale, locuri de munca cu condiţii deosebite şi locuri de munca cu condiţii speciale, stabilite potrivit reglementărilor legale.
ART. 24
(1) Pentru prestarea activităţii în locurile de munca cu condiţii grele, periculoase, nocive, penibile sau altele asemenea, salariaţii au dreptul, după caz, la sporuri la salariul de baza, durata redusă a timpului de lucru, alimentaţie de intarire a rezistentei organismului, echipament de protecţie gratuit, materiale igienico-sanitare, concedii suplimentare, prevăzute de contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unităţi, unităţi şi instituţii; duratele de reducere a vârstei pentru pensionare sunt cele prevăzute în lege.
(2) Salariaţii încadraţi în categoriile prevăzute la alin. 1 vor fi supuşi obligatoriu unui examen medical efectuat de medicul de medicina muncii, în condiţiile şi la termenele ce se vor stabili prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate şi instituţie.
(3) În cazul în care una sau mai multe din condiţiile deosebite se regăsesc pentru toţi salariaţii unei unităţi, unei secţii, unui atelier sau ai unui loc de munca se vor stabili pentru aceştia prin negociere salarii de baza al căror cuantum nu va fi mai mic decât suma salariului de baza şi a sporurilor negociate.
(4) La locurile de munca cu condiţii specifice, unde numai o parte dintre salariaţi lucrează în astfel de condiţii, aceştia vor beneficia de sporuri.
ART. 25
(1) În cazul în care condiţiile de munca se normalizeaza, salariaţii vor beneficia pentru refacerea capacităţii de munca încă doua luni, dacă au beneficiat anterior de acestea, de spor pentru nocivitate şi alimentaţie de protecţie a organismului.
(2) De drepturile prevăzute la alin. 1 beneficiază şi salariaţii care au lucrat cel puţin şase luni în condiţiile alin. 1 şi îşi schimba locul de munca din motive ce nu le sunt imputabile, dacă drepturile de aceeaşi natura la noul loc de munca sunt mai mici.
ART. 26
În toate cazurile în care condiţiile de munca s-au inrautatit, determinând reclasificarea locurilor de munca, salariaţii vor beneficia de drepturile aferente noii clasificari începând cu data schimbării condiţiilor de munca, indiferent de momentul efectuării reclasificarii de către organele competente.
ART. 27
(1) Părţile sunt de acord ca nici o măsura de protecţie a muncii nu este eficienta dacă nu este cunoscută, însuşită şi aplicată în mod constient de salariaţi.
(2) Patronul va asigura, pe cheltuiala sa, cadrul organizatoric pentru instruirea, testarea şi perfecţionarea profesională a salariaţilor cu privire la normele de protecţie a muncii. Prin contractele colective de munca la nivel de unităţi se vor prevedea măsuri specifice, periodicitatea, metodologia, obligaţiile şi răspunderile, precum şi controalele proprii, în conformitate cu reglementările elaborate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi cu normele proprii. Timpul aferent acestor activităţi, inclusiv orele de instructaj, se include în timpul de munca şi este salarizat.
(3) La angajarea unui salariat sau la schimbarea locului de munca sau a felului muncii, acesta va fi instruit şi testat efectiv cu privire la riscurile ce le presupune noul sau loc de munca şi la normele de protecţie a muncii, pe care este obligat în procesul muncii sa le cunoască şi sa le respecte.
(4) În cazurile în care, în procesul muncii, intervin schimbări ce impun aplicarea unor norme noi de protecţie a muncii, salariaţii vor fi instruiti în condiţiile prevăzute la alineatul precedent.
ART. 28
(1) Contravaloarea echipamentului de protecţie se suporta integral de către patron.
(2) Contravaloarea echipamentului de lucru se suporta potrivit prevederilor legale şi celor din contractele colective de munca de la celelalte niveluri.
(3) În toate cazurile în care, în afară echipamentului de lucru prevăzut de lege, patronul cere o anumită vestimentatie specială, ca echipament de lucru, contravaloarea acesteia se suporta integral de către patron.
ART. 29
Prin contractele colective de munca la nivel de unitate sau instituţie se vor stabili parametrii de microclimat care vor fi urmăriţi la fiecare loc de munca, în vederea luării măsurilor de protecţie a muncii specifice, precum şi programele de control al realizării măsurilor stabilite.
ART. 30
(1) În vederea menţinerii şi îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a activităţii, patronul va lua următoarele măsuri de amenajare ergonomica a locului de munca:
a) asigurarea condiţiilor de mediu (iluminat, microclimat, zgomot, vibratii, temperatura, aerisire, umiditate);
b) amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca (vestiare, băi, grupuri sanitare, sali de repaus);
c) diminuarea pana la eliminarea treptata a emisiilor poluante.
(2) Măsurile concrete, în sensul prevederilor alin. 1, se stabilesc în contractele colective de munca din unităţi şi instituţii.
(3) Salariaţii sunt obligaţi sa păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de patron, sa nu le deterioreze şi sa nu le descompleteze ori sa sustragă componente ale acestora.
ART. 31
(1) Patronul va organiza la angajare şi, ulterior, o data pe an, examinarea medicală a salariaţilor, în scopul de a constata dacă sunt apţi pentru desfăşurarea activităţii în posturile pe care ar urma sa le ocupe sau pe care le ocupa, precum şi pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale. Examinarea medicală este gratuita, iar cheltuielile ocazionate de examinare se vor suporta conform legii. Condiţiile concrete urmează sa fie stabilite la nivel de unitate, cu consultarea sindicatelor.
(2) În cazul în care dispoziţii legale speciale sau ale contractului colectiv de munca prevăd examinari medicale la termene mai scurte, determinate de condiţiile deosebite de la locurile de munca, se vor aplica aceste prevederi.
(3) Salariaţii sunt obligaţi sa se supună examenelor medicale în condiţiile organizării potrivit prevederilor alin. 1. Refuzul salariatului de a se supune examinarilor medicale constituie abatere disciplinară.
(4) Examinarea medicală a salariaţilor la angajare şi, ulterior, o data pe an se face de către unităţile sanitare de specialitate acreditate de patronat şi de Ministerul Sănătăţii.
ART. 32
La cererea uneia dintre părţi, medicii de medicina muncii şi inspectorii de protecţia muncii vor fi consultaţi la modificarea duratei timpului de lucru şi la acordarea de concedii suplimentare.
ART. 33
(1) Părţile vor asigura un regim de protecţie specială a muncii femeilor şi a tinerilor în varsta de pana la 18 ani, cel puţin la nivelul drepturilor specifice reglementate de legislaţia muncii şi prevederile prezentului contract.
(2) Salariatele gravide, începând cu luna a V-a de sarcina, precum şi cele care alapteaza nu vor fi repartizate la munca de noapte, nu vor fi chemate la ore suplimentare, nu vor fi trimise în deplasare şi nu vor putea fi detasate decât cu acordul lor.
(3) La solicitarea Comitetului de sănătate şi securitate a muncii, angajatorul are obligaţia sa evalueze riscurile pe care le presupune locul de munca al salariatei care anunta ca este insarcinata, precum şi al salariatei care alapteaza şi sa le informeze cu privire la acestea.
(4) Alte drepturi specifice sau alte cuantumuri ale drepturilor reglementate de legislaţia muncii pot fi stabilite prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri.
ART. 34
Patronul nu va refuza angajarea sau, după caz, menţinerea în munca a persoanelor cu handicap, în cazurile în care acestea sunt apte pentru îndeplinirea obligaţiilor de serviciu aferente posturilor existente.
ART. 35
În cazul recomandărilor medicale, patronul va asigura trecerea salariaţilor în alte locuri de munca şi, după caz, recalificarea acestora, în funcţie de posibilităţile fiecărei unităţi, care vor fi stabilite împreună cu sindicatele.
ART. 36
(1) În vederea îmbunătăţirii condiţiilor de munca, în fiecare unitate cu cel puţin 50 de salariaţi se va constitui un comitet de securitate şi sănătate în munca, având atribuţiile stabilite prin Regulamentul sau de funcţionare întocmit în baza Regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.
(2) Comitetul de securitate şi sănătate în munca va fi constituit conform grilei prevăzute în art. 32 şi art. 33 din Normele generale de protecţie a muncii. În unităţile în care numărul angajaţilor este mai mare de 50, iar femeile reprezintă cel puţin 20% din personal, comitetul de sănătate şi securitate a muncii va avea în componenta cel puţin o femeie.
(3) Timpul de munca afectat activităţii în comitetele de securitate şi sănătate în munca se considera timp de lucru efectiv prestat şi va fi prevăzut în contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
(4) Activitatea comitetelor de securitate şi sănătate în munca se va desfasura în baza regulamentelor proprii.
CAP. 4
Salarizarea şi alte drepturi băneşti
ART. 37
(1) Pentru munca prestată în condiţiile prevăzute în contractul individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani convenit la încheierea contractului de munca.
(2) La unităţile producătoare de produse agricole, o parte din salariu se poate plati şi în natura. Plata în natura, stabilită prin negocieri colective în unităţi, nu poate depăşi 30% din salariu.
(3) Plata în natura a unei părţi din salariu, în condiţiile stabilite la art. 160 din Codul muncii, este posibila numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de munca aplicabil sau în contractul individual de munca.
(4) Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizaţiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.
ART. 38
(1) Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce se pot aplica sunt următoarele:
a) în regie sau după timp;
b) în acord;
c) pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile realizate;
d) alte forme specifice unităţii.
(2) Organizarea muncii şi salarizarea în acord pot avea loc într-una din următoarele forme:
a) acord direct;
b) acord progresiv;
c) acord indirect.
(3) Acordul direct, progresiv sau indirect se poate aplica individual sau colectiv.
(4) Formele de organizare a muncii şi de salarizare ce urmează sa se aplice fiecărei activităţi se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau, după caz, instituţie.
ART. 39
(1) Se stabilesc următorii coeficienţi minimi de ierarhizare, pentru următoarele categorii de salariaţi:
a) muncitori:
1. necalificati = 1,
2. calificaţi = 1,2;
b) personal administrativ încadrat în funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
1. liceala = 1,1,
2. postliceala = 1,15;
c) personal de specialitate încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este:
1. postliceala = 1,25,
2. şcoala de maiştri = 1,3,
3. subingineri = 1,4;
d) personal încadrat pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare = 1,5.
(2) Coeficienţii de salarizare de la alin. 1 se aplica la salariul minim negociat pe unitate.
(3) Salariul de baza minim brut negociat pentru un program complet de lucru de 170 de ore, în medie, este de 3.300.000 lei, adică 19.412 lei/ora, începând cu 1 ianuarie 2005.
ART. 40
(1) Părţile contractante sunt de acord ca în perioada următoare sa acţioneze pentru includerea unor sporuri în salariul de baza, care sa reprezinte retributia pentru munca prestată şi condiţiile de la locul de munca, astfel încât salariul de baza sa aibă pondere majoritara în salariu.
(2) Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de baza.
(3) Sporurile minime ce se acorda în condiţiile prezentului contract sunt:
a) pentru condiţii deosebite de munca, grele, periculoase sau penibile, 10% din salariul de baza;
b) pentru condiţii nocive de munca, 10% din salariul minim negociat la nivel de unitate;
c) pentru orele suplimentare şi pentru orele lucrate în zilele libere şi în zilele de sarbatori legale se acorda un spor de 100% din salariul de baza, pana la 120 de ore/salariat/an; ceea ce depăşeşte 120 de ore/salariat/an se plăteşte cu un spor de 50% din salariul de baza;
d) pentru vechime în munca, minimum 5% pentru 3 ani vechime şi maximum 25% la o vechime de peste 20 de ani, din salariul de baza;
e) pentru lucrul în timpul nopţii, 25% din salariul de baza;
f) pentru exercitarea şi a unei alte funcţii se poate acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza al funcţiei înlocuite; cazurile în care se aplica aceasta prevedere şi cuantumul se vor stabili prin negocieri la contractele colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unităţi sau unităţi.
(4) Prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura, grupuri de unităţi şi unităţi pot fi negociate şi alte categorii de sporuri (spor de izolare, spor pentru folosirea unei limbi străine, dacă aceasta nu este cuprinsă în obligaţiile postului etc.).
ART. 41
(1) Adaosurile la salariul de baza sunt:
a) adaosul de acord;
b) premiile acordate din fondul de premiere, calculate într-o proporţie de minimum 1,5% din fondul de salarii realizat lunar şi cumulat;
c) alte adaosuri, convenite la nivelul unităţilor şi instituţiilor.
(2) Alte venituri sunt:
a) cota-parte din profit ce se repartizează salariaţilor, care este de pana la 10% în cazul societăţilor comerciale şi de pana la 5% în cazul regiilor autonome;
b) tichetele de masa acordate conform prevederilor legale şi înţelegerii părţilor.
(3) Condiţiile de diferentiere, diminuare sau anulare a participării la fondul de stimulare din profit sau la fondul de premiere, precum şi perioada pentru care se acorda cota de profit salariaţilor, care nu poate fi mai mare de un an, se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate şi, după caz, instituţie.
ART. 42
(1) Patronul va asigura condiţiile necesare realizării de către fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin, în cadrul programului zilnic de munca stabilit.
(2) În situaţia în care patronul nu poate asigura pe durata zilei de lucru, parţial sau total, condiţiile necesare realizării sarcinilor de serviciu, el este obligat sa plătească salariaţilor salariul de baza pentru timpul cat lucrul a fost întrerupt.
(3) În cazuri excepţionale, când din motive tehnice sau din alte motive activitatea a fost întreruptă, salariaţii vor primi 75% din salariul de baza individual avut, cu condiţia ca încetarea lucrului sa nu se fi produs din vina lor şi dacă în tot acest timp au rămas la dispoziţia unităţii. Prin negocieri la nivelul unităţii sau instituţiei se va stabili modul concret de realizare a prevederii de a rămâne la dispoziţia unităţii, prezenţi în incinta unităţii în asteptarea reluarii activităţii sau la domiciliu, de unde sa poată fi convocaţi de unitate.
(4) În cazurile prevăzute la alin. 3, salariaţii beneficiază şi de celelalte drepturi prevăzute de lege pentru astfel de situaţii.
(5) În cazul în care din motive obiective este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii, pentru maximum 15 zile pe an, cu obligativitatea reluarii ei, unitatea, cu acordul sindicatelor, poate acorda concediu fără plata.
ART. 43
(1) Indexarea se face pe baza coeficienţilor de indexare stabiliţi de Comisia nationala pentru indexare.
(2) După indexare, patronul va recalcula tarifele sau, respectiv, cotele de manopera, pe unitatea de produs sau valorică, în mod corespunzător formelor de organizare a muncii şi de salarizare aplicate în unitate.
ART. 44
Plata salariilor se face periodic, la datele care se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivelul unităţii sau instituţiei.
ART. 45
Salariaţii unităţilor trimişi în delegaţie în ţara vor beneficia de următoarele drepturi:
a) decontarea cheltuielilor de transport şi a costului cazarii, potrivit condiţiilor stabilite prin contractele colective de munca la celelalte niveluri;
b) diurna de deplasare al carei cuantum se stabileşte prin negociere la nivel de ramura, grupuri de unităţi sau unitate; nivelul minim al diurnei este cel stabilit prin actele normative ce se aplica la instituţiile publice.
ART. 46
Salariaţii unităţilor trimişi în detaşare beneficiază de drepturile de delegare prevăzute la art. 45. În cazul în care detasarea depăşeşte 30 de zile consecutive, în locul diurnei zilnice se plăteşte o indemnizaţie egala cu 50% din salariul de baza zilnic. Aceasta indemnizaţie se acorda proporţional cu numărul de zile ce depăşeşte durata neîntreruptă de 30 de zile.
ART. 47
Persoanele detasate îşi menţin toate drepturile pe care le-au avut la data detaşării, cu excepţia celor privind igiena şi protecţia muncii, chiar dacă la locul de munca unde sunt detasate acestea nu se mai regăsesc. Dacă la locurile de detaşare, drepturile echivalente au niveluri mai mari sau se acorda şi alte drepturi, persoanele detasate beneficiază de acestea, inclusiv de toate drepturile privind protecţia şi igiena muncii, corespunzătoare noului loc de munca.
ART. 48
(1) Toate drepturile băneşti cuvenite salariaţilor se plătesc înaintea oricăror obligaţii băneşti ale unităţii.
(2) În caz de faliment sau lichidare judiciară, salariaţii au calitatea de creditori privilegiaţi, iar drepturile lor băneşti constituie creanţe privilegiate, urmând sa fie plătite integral, înainte de a-şi revendica cota-parte ceilalţi creditori.
ART. 49
Patronii vor tine o evidenta în care sa se menţioneze activitatea desfasurata în baza contractului individual de munca şi drepturile de care salariaţii au beneficiat şi le vor elibera dovezi despre acestea.
ART. 50
Salariaţii care se pensionează pentru limita de varsta primesc o indemnizaţie egala cu cel puţin un salariu de baza avut în luna pensionării.
ART. 51
În afară de ajutoarele prevăzute de lege, la care au dreptul, salariaţii vor beneficia şi de următoarele ajutoare:
a) în cazul decesului salariatului, un ajutor, acordat familiei, de un salariu mediu lunar pe unitate;
b) dacă decesul a survenit din cauza unui accident de munca, a unui accident în legatura cu munca sau a unei boli profesionale, cuantumul ajutorului acordat familiei va fi de cel puţin 3 salarii de baza; diferenţa de 2 salarii se va plati după stabilirea, în condiţiile legii, a cauzei decesului;
c) un salariu de baza, plătit de unitate mamei, pentru naşterea fiecărui copil; dacă mama nu este salariata, soţul acesteia beneficiază de plata unui salariu de baza;
d) un salariu de baza plătit de unitate la decesul soţului sau sotiei ori la decesul unei rude de gradul I aflate în întreţinerea salariatului.
CAP. 5
Concedii şi zile libere
ART. 52
(1) În fiecare saptamana, salariatul are dreptul, de regula, la 2 zile consecutive de repaus săptămânal.
(2) Repausul săptămânal se acorda, de regula, sambata şi duminica.
(3) În cazul în care activitatea de la locul de munca, în zilele de sambata şi duminica, nu poate fi întreruptă, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate se vor stabili condiţiile în care zilele de repaus săptămânal sa fie acordate şi în alte zile ale săptămânii sau cumulat pe o perioada mai mare.
ART. 53
(1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- prima şi a doua zi de Pasti;
- 1 Mai;
- 1 Decembrie;
- prima şi a doua zi de Craciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele crestine, pentru persoanele aparţinând acestora.
(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
ART. 54
Repausul pentru luarea mesei nu poate fi mai mic de 15 minute. Repausul pentru luarea mesei, cu o durata de 15 minute, se include în programul de lucru.
ART. 55
Salariaţii pot solicita, în mod justificat, decalarea programului de lucru. Administraţia va analiza cererea şi va aproba aceasta în funcţie de posibilităţi.
ART. 56
(1) Salariaţii au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihna plătit, de minimum 21 de zile lucrătoare.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. 1:
a) salariaţii care au varsta sub 18 ani au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu plătit de 24 de zile lucrătoare;
b) salariaţii nou-angajaţi, pentru primul an de activitate înscris în cartea de munca au dreptul la un concediu de odihna plătit cu o durata minima de 20 de zile lucrătoare.
ART. 57
(1) În fiecare an calendaristic, salariaţii încadraţi în grade de invaliditate au dreptul la un concediu de odihna suplimentar cu o durata de 3 zile, iar salariaţii nevăzători cu o durata de 6 zile.
(2) Salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite beneficiază de concedii de odihna suplimentare de minimum 3 zile pe an.
ART. 58
Prin contractele colective de munca la celelalte niveluri se vor stabili criteriile pe baza cărora salariaţii sa beneficieze de concedii de odihna anuale şi de concedii de odihna suplimentare mai mari.
ART. 59
(1) Pe durata concediului de odihna, salariaţii vor primi o indemnizaţie ce reprezintă media zilnica a veniturilor din luna/lunile în care este efectuat concediul, multiplicata cu numărul de zile de concediu.
(2) Indemnizaţia de concediu nu poate fi mai mica decât salariul de baza, sporul de vechime şi indemnizaţia pentru funcţia de conducere, luate împreună, corespunzător numărului de zile de concediu.
(3) Prin contractele colective de munca de la celelalte niveluri se poate stabili ca, în raport cu posibilităţile economico-financiare ale unităţii, pe lângă indemnizaţia de concediu, sa se plătească şi o prima de vacanta.
(4) Indemnizaţia de concediu şi, după caz, prima de vacanta se plătesc înainte de plecarea în concediu.
(5) Orice convenţie prin care se renunţa total sau în parte la dreptul la concediul de odihna este interzisă.
ART. 60
(1) Concediul anual de odihna va putea fi fractionat la solicitarea salariatului; una din fracţiuni va trebui sa fie de cel puţin 15 zile lucrătoare. Cealaltă parte va trebui acordată şi luată pana la sfârşitul anului în curs.
(2) Când din motive neimputabile salariatului acesta nu şi-a efectuat integral concediul de odihna pe anul în curs, restul de concediu se va acorda pana la sfârşitul anului următor, în perioada solicitată de salariat.
ART. 61
(1) Salariaţii au dreptul la zile libere plătite pentru evenimente deosebite în familie sau pentru alte situaţii, după cum urmează:
a) căsătoria salariatului - 5 zile;
b) căsătoria unui copil - 2 zile;
c) naşterea unui copil - 5 zile + 10 zile dacă a urmat un curs de puericultura;
d) decesul soţului, copilului, părinţilor, socrilor - 3 zile;
e) decesul bunicilor, fraţilor, surorilor - 1 zi;
f) donatorii de sânge - conform legii;
g) la schimbarea locului de munca în cadrul aceleiaşi unităţi, cu mutarea domiciliului în alta localitate - 5 zile.
(2) Salariaţii au dreptul la 30 de zile concediu fără plata, acordat o singura data, pentru pregătirea şi susţinerea lucrării de diploma în învăţământul superior, seral şi fără frecventa.
(3) Pentru rezolvarea unor situaţii personale, salariaţii au dreptul la concedii fără plata.
ART. 62
(1) În afară concediului legal plătit pentru îngrijirea copiilor în varsta de pana la doi ani, salariata mama poate beneficia de încă un an concediu fără plata.
(2) Pe perioada în care salariata se afla în concediul prevăzut la alin. 1 nu i se va putea desface contractul de munca, iar în postul sau nu vor putea fi angajate alte persoane, decât cu contract de munca pe durata determinata.
ART. 63
(1) La nivelul unităţii, din fondul pentru acţiuni sociale constituit conform prevederilor legale, vor fi suportate cheltuielile pentru reducerea costului biletelor de tratament şi odihna recuperatorie în staţiunile balneoclimaterice, în care este inclus şi transportul pe calea ferată (tren personal, clasa a II-a).
(2) În limita acestor fonduri, unitatea va suporta cota-parte din costul biletelor pentru salariaţi şi membrii lor de familie, în raport cu salariul de baza şi în funcţie de sezon, potrivit prevederilor cuprinse în anexa nr. 2, cu condiţia ca biletele sa fie procurate cu acordul organizaţiilor sindicale şi sa prevadă efectuarea sejurului într-o unitate aparţinând sistemului sindical, ministerelor sau unităţilor în cauza.
(3) Pentru alte situaţii decât cele prevăzute în alineatul precedent, unitatea va suporta cheltuielile pentru toate biletele procurate cu acordul sindicatului ori dacă, în cazul biletelor de tratament, exista recomandarea expresă a medicului pentru o anumită staţiune care nu aparţine sistemului sindical, ministerelor sau unităţii în cauza.
ART. 64
Beneficiarii biletelor de tratament balnear şi odihna recuperatorie din instituţiile publice vor suporta o contribuţie bănească diferenţiată în funcţie de salariul de baza şi de sezon, contribuţie calculată în baza grilei aprobate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Diferenţa se suporta din bugetele de asigurări sociale.
ART. 65
Contravaloarea biletelor acordate salariaţilor trimişi în staţiuni pentru tratarea unor boli profesionale se suporta integral de unitatea în cauza, inclusiv costul transportului pe calea ferată (tren personal, clasa a II-a) sau, acolo unde nu este posibil, pentru transportul auto în comun.
ART. 66
(1) În cazul în care salariata se afla în concediu de maternitate, unitatea va compensa, pe o anumită perioada, diferenţa dintre salariul de baza individual avut şi indemnizaţia legală la care are dreptul.
(2) Perioada pe durata căreia se acorda compensarea va fi stabilită prin contractele colective de munca la nivel de unitate, dar nu mai puţin de 6 săptămâni.
(3) Diferenţele de salarii vor fi acordate din fondul de salarii.
ART. 67
În caz de deces al mamei, drepturile ce s-ar fi cuvenit acesteia pentru creşterea copilului pana la doi ani se vor acorda tatălui, dacă acesta are copilul în îngrijire.
ART. 68
În cazul decesului mamei, tatăl copilului, la cererea sa, va beneficia de concediul fără plata neutilizat de mama, pana la data decesului acesteia, cu drepturile prevăzute la art. 62.
CAP. 6
Contractul individual de munca
ART. 69
(1) Contractul individual de munca este contractul în temeiul căruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
(2) În vederea stabilirii concrete a drepturilor şi obligaţiilor salariaţilor, angajarea se face prin încheierea contractului individual de munca (CIM).
ART. 70
(1) Încheierea CIM se face pe baza condiţiilor stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţeanului şi numai pe criteriul aptitudinilor şi competentei profesionale.
(2) Patronul se obliga sa aducă la cunostinta salariaţilor posturile disponibile şi condiţiile de ocupare a lor.
(3) În cazul în care angajarea se face prin concurs, dacă un salariat şi o persoana din afară unităţii obţin aceleaşi rezultate, salariatul are prioritate la ocuparea postului.
(4) Salariatul căruia i-a încetat calitatea de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobandirii capacităţii de munca, va fi reintegrat, pe cat posibil, în funcţia avută la data pierderii capacităţii de munca.
(5) Prevederile alin. 1 şi 2 se aplica şi pentru salariaţii instituţiilor bugetare.
ART. 71
(1) Încheierea CIM se va face pe perioada nedeterminată. Dacă salariatul solicita asistenta din partea organizaţiei sindicale, aceasta se poate acorda.
(2) Contractele individuale se pot încheia şi pe durata determinata, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.
(3) CIM va cuprinde cel puţin clauzele prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Contractele individuale de munca se încheie în scris, câte un exemplar pentru fiecare parte, prin grija celui care angajează.
ART. 72
(1) CIM se poate modifica în ceea ce priveşte felul muncii, locul muncii şi drepturile salariale prin acordul părţilor sau din initiativa uneia dintre părţi în cazurile prevăzute de Codul muncii.
(2) Refuzul salariatului de a accepta o modificare a clauzelor referitoare la felul muncii, locul muncii sau drepturile salariale nu da dreptul celui care angajează de a proceda la desfacerea unilaterala a CIM pentru acest motiv.
(3) Delegarea şi detasarea salariaţilor se fac în condiţiile prevăzute de lege, cu drepturile prevăzute în prezentul contract.
ART. 73
Executarea CIM se suspenda în cazurile prevăzute de lege în mod expres, precum şi pe perioada exercitării unei funcţii eligibile remunerate de organizaţia în care salariatul îşi desfăşoară activitatea pe timpul mandatului.
ART. 74
(1) Încetarea CIM poate avea loc - în condiţiile prevăzute de lege - printr-unul din următoarele moduri:
a) de drept;
b) ca urmare a convenţiei părţilor, la data convenită de acestea;
c) ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi, în cazurile şi condiţiile limitative prevăzute de lege.
(2) În cazurile în care unitatea este obligată, potrivit legii, sa acorde un preaviz la desfacerea contractului de munca, durata preavizului va fi de 20 de zile lucrătoare.
(3) În perioada preavizului, salariaţii au dreptul sa absenteze patru ore pe zi de la programul unităţii, pentru a-şi cauta un loc de munca, fără ca aceasta sa afecteze salariul şi celelalte drepturi. Orele absentate se pot acorda prin cumul, în condiţiile stabilite de patron.
(4) În cazul în care unei persoane i se desface contractul de munca fără sa i se acorde preavizul prevăzut la alin. 2, angajatorul are obligaţia de a plati o indemnizaţie egala cu salariul de baza pe o luna, avut la data desfacerii contractului de munca.
ART. 75
(1) CIM nu poate fi desfăcut din initiativa celui care angajează, în cazurile în care prin lege sau prin contractul colectiv de munca au fost prevăzute asemenea interdicţii.
(2) Desfăşurarea activităţii sindicale, precum şi apartenenţa la un sindicat nu pot constitui motive pentru desfacerea CIM din initiativa unităţii.
(3) Pe o perioada de minimum 6 luni de la reluarea activităţii, considerată perioada de readaptare, salariaţii care au beneficiat de concediu de maternitate şi/sau concediu legal plătit pentru îngrijirea copilului în varsta de pana la 2 ani nu vor putea fi concediati o singura data pentru motivul de necorespundere profesională prevăzut de Codul muncii.
(4) În cazul în care intenţionează sa dispună o măsura disciplinară impotriva unui salariat, cu excepţia cazului în care măsura disciplinară consta într-un avertisment verbal, angajatorul este obligat sa efectueze o ancheta prealabilă.
(5) Salariatul are dreptul de a fi informat cu privire la fapta ce i se imputa şi dreptul de a se apara, iar unitatea are obligaţia de a-l asculta şi de a verifica susţinerile făcute de acesta în apărare.
(6) Modul de desfăşurare a anchetei disciplinare, precum şi rezultatele acesteia se consemnează într-un proces-verbal.
(7) La stabilirea sancţiunii se va tine seama de cauzele şi gravitatea faptei, de împrejurările în care a fost săvârşită, de gradul de vinovăţie a salariatului, de urmările abaterii şi de alte împrejurări.
ART. 76
(1) La desfacerea contractului de munca din motive neimputabile salariatului, patronii vor acorda acestuia o compensaţie de 50% din salariul lunar, în afară drepturilor cuvenite la zi.
(2) Prevederile alin. 1 sunt aplicabile atunci când desfacerea contractului de munca a intervenit din următoarele motive:
a) unitatea îşi reduce personalul prin desfiinţarea unor posturi de natura celui ocupat de cel în cauza, ca urmare a reorganizării;
b) unitatea îşi încetează activitatea;
c) unitatea se muta în alta localitate şi are posibilitatea sa-şi asigure pe plan local cadrele necesare;
d) unitatea se muta în alta localitate, iar persoana incadrata nu accepta sa o urmeze;
e) persoana nu corespunde sub aspect profesional postului în care a fost incadrata, din motive neimputabile acesteia, şi nu i s-a oferit trecerea într-o munca corespunzătoare;
f) în postul ocupat de persoana incadrata în munca este reintegrat, pe baza hotărârii organelor competente, cel care a deţinut anterior acel post.
ART. 77
În cazul în care unitatea este pusă în situaţia de a efectua reduceri de personal ca urmare a restrângerii activităţii, retehnologizării, automatizarii şi robotizarii procesului de producţie, părţile convin asupra respectării următoarelor principii:
a) patronul va pune la dispoziţia sindicatului justificarea tehnico-economică în legatura cu măsurile privind posibilităţile de redistribuire a personalului, modificarea programului de lucru, organizarea de cursuri de calificare, recalificare sau reorientare profesională etc.;
b) justificarea tehnico-economică, împreună cu obiecţiile şi propunerile sindicatului, va fi supusă spre analiza şi avizare consiliului de administraţie sau, după caz, adunării generale;
c) concomitent, patronul va informa sindicatul asupra motivelor ce stau la baza reducerii numărului de salariaţi, precum şi asupra eventualelor posibilităţi de redistribuire a acestora; anunţul se va face astfel:
- la întreprinderile cu un efectiv sub 100 salariaţi, cu 45 de zile înainte;
- la întreprinderile cu 101-300 salariaţi, cu 60 de zile înainte;
- la întreprinderile cu peste 301 salariaţi, cu 90 de zile înainte.
ART. 78
(1) În situaţia în care disponibilizarile de personal nu pot fi evitate, conducerea unităţii va comunica în scris fiecărui salariat al cărui post urmează a fi desfiinţat dacă i se oferă sau nu un alt loc de munca ori cuprinderea într-o forma de recalificare profesională în vederea ocupării unui post în aceeaşi unitate.
(2) În cazurile în care salariaţilor nu li se pot oferi alte locuri de munca ori aceştia refuza locul de munca oferit sau cuprinderea într-o forma de recalificare, conducerea unităţii le va comunica în scris termenul de preaviz, în condiţiile prevăzute în prezentul contract colectiv de munca.
(3) În cazul în care la nivelul unităţii apare necesitatea unor concedieri colective, părţile vor negocia acordarea de compensaţii, în funcţie de posibilităţile unităţii.
ART. 79
(1) La aplicarea efectivă a reducerii de personal, după reducerea posturilor vacante de natura celor desfiinţate, măsurile vor afecta în ordine:
a) CIM ale salariaţilor care cumulează doua sau mai multe funcţii, precum şi ale celor care cumulează pensia cu salariul;
b) CIM ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea unităţii;
c) CIM ale persoanelor care îndeplinesc condiţiile de pensionare la cererea lor.
(2) La luarea măsurii de desfacere a CIM pentru reducerea de posturi vor fi avute în vedere următoarele criterii minimale:
a) dacă măsura ar putea afecta doi soţi care lucrează în aceeaşi unitate, se desface contractul de munca al soţului care are venitul cel mai mic, fără ca prin aceasta sa se poată desface contractul de munca al unei persoane care ocupa un post nevizat de reducere;
b) măsura sa afecteze, mai întâi, persoanele care nu au copii în întreţinere;
c) măsura sa afecteze numai în ultimul rând pe femeile care au în îngrijire copii, bărbaţii vaduvi sau divortati care au în îngrijire copii, pe intretinatorii unici de familie, precum şi pe salariaţii, bărbaţi sau femei, care mai au cel mult 3 ani pana la pensionare la cererea lor.
(3) În cazul în care măsura desfacerii CIM ar afecta un salariat care a urmat o forma de calificare sau de perfecţionare a pregătirii profesionale şi a încheiat cu unitatea un act adiţional la contractul de munca, prin care s-a obligat sa presteze o activitate într-o anumită perioada de timp, administraţia nu-i va putea pretinde acestuia despăgubiri pentru perioada rămasă nelucrata pana la împlinirea termenului, dacă măsura desfacerii contractului de munca nu-i este imputabilă.
(4) În ipoteza în care doua sau mai multe persoane salariate sunt în aceeaşi situaţie, disponibilizarea se va face cu consultarea sindicatelor.
ART. 80
Unitatea care îşi extinde sau îşi reia activitatea într-o perioada de 12 luni de la luarea măsurilor de desfacere a contractului individual de munca pentru motivele prevăzute la art. 76 are obligaţia sa încunoştinţeze în scris despre aceasta organizaţiile sindicale şi sa facă publica măsura. Unitatea va reangaja salariaţii cărora li s-a desfăcut contractul de munca pentru motivele prevăzute la art. 76, care au pregătirea necesară pentru ocuparea posturilor vacante şi care s-au prezentat în termen de 15 zile de la data anunţului.
CAP. 7
Formarea profesională
ART. 81
(1) Părţile înţeleg:
a) prin termenul de formare profesională - orice procedura prin care un salariat dobândeşte o calificare atestata printr-un certificat sau o diploma eliberata în condiţiile prevăzute de Legea învăţământului;
b) prin termenul de formare profesională continua - orice procedura prin care salariatul, având deja o calificare ori o profesie, îşi completează cunoştinţele profesionale, fie prin aprofundarea studiilor într-un anumit domeniu al specialitatii de baza, fie prin deprinderea unor metode sau procedee noi adoptate în domeniul specialitatilor lor.
(2) Formarea profesională şi formarea profesională continua cuprind şi teme din domeniul relaţiilor de munca, convenite între sindicate şi patron.
(3) Părţile convin asupra necesităţii şi obligativitatii perfecţionării profesionale a tuturor categoriilor de salariaţi, inclusiv a liderilor sindicali scoşi din producţie, la expirarea mandatului.
(4) Părţile semnatare convin sa acorde întregul sprijin solicitat de Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor pentru elaborarea sistemului de standarde ocupationale bazate pe competenta. Sistemul va fi utilizat pentru evaluarea şi certificarea calificării salariaţilor.
ART. 82
(1) La încheierea contractelor colective de munca la nivel de unităţi, pentru partea privind formarea profesională se va tine seama cel puţin de următoarele:
a) identificarea posturilor pentru care este necesară formarea profesională, a căilor de realizare, adoptarea programului anual şi controlul aplicării acestuia se vor face de comun acord de către sindicat şi patron; cheltuielile pentru activitatea de formare profesională a salariaţilor se suporta de către unităţi;
b) sindicatul va participa, prin împuterniciţii săi, la orice forma de examinare organizată în vederea absolvirii unui curs de formare profesională în cadrul unităţii;
c) în cazul în care unitatea urmează sa-şi schimbe parţial sau total profilul de activitate, aceasta va informa şi consulta sindicatul cu cel puţin 2 luni înainte de aplicarea măsurii şi va oferi propriilor salariaţi posibilitatea de a se califica sau recalifica înainte de a apela la angajari de forta de munca din afară;
d) în cazul în care un salariat identifica un curs de formare profesională pe care ar dori sa-l urmeze, organizat de un terţ, patronul va analiza cererea împreună cu sindicatul, rămânând la aprecierea patronului dacă şi în ce condiţii va suporta contravaloarea cursului;
e) salariaţii care au încheiat acte adiţionale la contractul individual de munca, în vederea formării profesionale, vor putea fi obligaţi sa suporte cheltuielile ocazionate de aceasta, cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 79, alin. 3, dacă părăsesc unitatea din motive imputabile lor înainte de împlinirea unui termen de 3 ani de la data absolvirii cursurilor.
(2) Programele adoptate conform alin. 1 vor fi aduse la cunostinta tuturor salariaţilor în termen de 3 zile de la adoptare, prin afişare în interiorul unităţii, în locuri adecvate şi uşor accesibile pentru angajaţi.
(3) La stabilirea programelor de formare profesională, angajatorii şi sindicatele vor adopta măsurile necesare pentru încurajarea şi înlesnirea participării femeilor la acestea.
CAP. 8
Alte prevederi privind drepturile şi obligaţiile părţilor
ART. 83
(1) Cu privire la medierea conflictelor de munca prevăzute de Legea nr. 168/1999, dacă părţile convin printr-un proces-verbal semnat sa înceapă medierea, în termen de 48 de ore fiecare parte va propune o lista de candidaţi din lista de mediatori numiţi de ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei la nivelul judeţului unde are sediul unitatea în care s-a declansat conflictul de interese.
(2) În situaţia în care după prima intalnire nu vor reusi sa stabilească un mediator de comun acord, procedura de mediere încetează, trecandu-se la următoarea etapa prevăzută de lege.
(3) În cazul în care s-a numit un mediator de comun acord, etapele medierii vor fi următoarele:
a) părţile implicate sunt obligate ca în termen de 48 de ore de la numirea mediatorului sa pună la dispoziţia acestuia datele necesare; dacă mediatorul are nelamuriri, acesta poate cere părţilor, în maximum 72 de ore de la primirea actelor, relaţii scrise cu privire la revendicarile formulate, la actele depuse sau întocmite în timpul concilierii, precum şi la rezultatele acesteia;
b) în maximum 8 zile de la numire, mediatorul este obligat sa convoace ambele părţi implicate; părţile implicate vor avea un număr egal de reprezentanţi la mediere, de regula acelaşi număr ca şi la conciliere, şi aceleaşi persoane, dacă este posibil;
c) la fiecare intalnire se va încheia un proces-verbal care va fi semnat de mediator şi de părţile aflate în conflict;
d) medierea nu poate dura mai mult de 30 de zile de la data la care mediatorul a fost numit şi a acceptat medierea; în caz contrar, medierea încetează şi se trece la următoarea etapa legală de soluţionare a conflictului.
ART. 84
(1) Consiliul de administraţie are obligaţia de a invita reprezentanţii sindicatului sa participe la şedinţele sale, în condiţiile prevăzute de lege. Participarea se face cu statut de observator, cu drept de opinie, dar fără drept de vot.
(2) Încunoştiinţarea reprezentanţilor sindicali se va face cu cel puţin 72 de ore înainte de şedinţa. Reprezentanţilor sindicali li se va comunica ordinea de zi şi li se va asigura accesul la documentele privind problemele profesionale, economice, sociale sau culturale puse în discuţie.
ART. 85
(1) Pentru fundamentarea acţiunilor prevăzute la art. 30, din Legea nr. 54/2003, patronul va pune la dispoziţia sindicatelor ori va asigura acestora accesul la informaţiile şi documentele necesare, reprezentanţii sindicali având obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor ce le-au fost transmise cu acest caracter.
(2) Patronii şi sindicatele îşi vor comunica reciproc şi în timp util hotărârile privind toate problemele importante în domeniul relaţiilor de munca.
ART. 86
(1) Reprezentanţii aleşi ai organizaţiilor sindicale cu personalitate juridică, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de salariaţi, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu pana la 5 zile pentru activităţi sindicale, fără a li se diminua drepturile salariale care li s-ar fi cuvenit în condiţii normale. Plata acestora se va face în regimul salarial al celorlalţi angajaţi.
(2) Numărul celor care pot beneficia de prevederile alin. 1, precum şi perioada se stabilesc prin contractul colectiv de munca.
ART. 87
(1) Unităţile vor asigura în incinta lor, gratuit, pentru activitatea sindicatelor, spaţiul şi mobilierul necesare, precum şi acces la echipamentul de birotica al unităţii (fax, copiator şi altele cu caracter administrativ); prin contractele colective de munca se vor stabili condiţiile de acces la utilizarea acestora.
(2) Baza materială cu destinaţie cultural-sportiva, proprietatea unităţilor ori proprietatea sindicatelor din unităţile respective, va putea fi folosită, fără plata, pentru acţiuni organizate de sindicate sau patronat, în condiţiile prevăzute în contractul colectiv de munca.
ART. 88
Spaţiile de locuit, cu excepţia locuinţelor de serviciu, vor fi repartizate salariaţilor unităţilor de o comisie paritara, patronat-sindicat, conform criteriilor ce vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
ART. 89
(1) În fiecare an calendaristic, confederatiile sindicale semnatare vor asigura pregătirea pentru acţiuni sindicale şi relaţii de munca a unui număr de cel mult 9.500 de membri de sindicat din toate ramurile, pe durate de pana la 15 zile.
(2) Patronatul va permite salariaţilor sa urmeze cursurile de pregătire prevăzute la alin. 1, în condiţiile stabilite prin contractele colective de munca încheiate la celelalte niveluri.
(3) Modalităţile de încadrare în numărul prevăzut la alin. 1 se stabilesc de către părţile semnatare, prin comisia paritara.
ART. 90
(1) În aplicarea prevederilor art. 24 din Legea nr. 54/2003 - Legea sindicatelor, la cererea organizaţiilor sindicale, angajatorii vor retine şi vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata. Concomitent se va efectua şi deducerea fiscală a cotizatiei din venitul lunar al membrului de sindicat conform prevederilor legale.
(2) Reţinerea şi deducerea fiscală a cotizatiei se fac pe baza cererii organizaţiei sindicale la care se ataşează lista membrilor de sindicat şi semnatura acestora de acceptare a reţinerii. Lista se înaintează angajatorului la începutul fiecărui an şi va fi actualizată ori de câte ori este nevoie.
ART. 91
(1) Patronii nu vor angaja salariaţi permanenţi, temporari sau cu program parţial, în perioada declansarii sau desfăşurării conflictelor colective de munca, pe locurile de munca ale salariaţilor aflaţi în conflict.
(2) În situaţia declansarii unor conflicte de munca, inclusiv a grevei, potrivit legii, sindicatele şi conducerea unităţii au obligaţia ca pe durata acestora sa protejeze patrimoniul unităţii şi sa asigure funcţionarea neîntreruptă a utilajelor şi instalatiilor tehnologice, a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau sănătatea oamenilor ori ar putea cauza pagube.
ART. 92
Patronii se angajează ca în contractele de asociere cu parteneri străini, pentru activităţi pe teritoriul României, sa prevadă o clauza prin care partea străină se obliga sa respecte drepturile prevăzute în contractele colective de munca.
ART. 93
În situaţia în care patronii încheie contracte cu parteneri străini, potrivit cărora salariaţii din societatea comercială sau din regia autonomă vor executa unele lucrări în străinătate, condiţiile de munca, salarizarea, precum şi celelalte drepturi şi obligaţii ale acestor salariaţi vor fi stabilite prin negocieri colective, care se vor desfasura în condiţiile prevăzute de lege şi cu respectarea clauzelor cuprinse în contractul încheiat cu partenerul extern, negocieri colective ce devin anexa la contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
ART. 94
Confederatiile sindicale semnatare recunosc dreptul patronilor de a stabili, în condiţiile legii, răspunderea disciplinară sau patrimonială a salariaţilor care se fac vinovaţi de încălcarea normelor de disciplina a muncii sau care aduc prejudicii unităţii.
ART. 95
(1) Părţile convin sa facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de munca în unităţi, cu respectarea prevederilor legii, ale contractelor colective de munca, ale regulamentului de ordine interioară, precum şi a drepturilor şi intereselor salariaţilor şi membrilor de sindicat.
(2) Pentru crearea şi menţinerea unui mediu de lucru care sa incurajeze respectarea demnităţii fiecărei persoane, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate vor fi stabilite proceduri de soluţionare pe cale amiabila a plangerilor individuale ale salariaţilor, inclusiv a celor privind cazurile de violenta sau hartuire sexuală, în completarea celor prevăzute de lege.
(3) Definitia hartuirii sexuale este cea reglementată de lege.
(4) Plângerile salariaţilor în justiţie nu pot constitui motiv de desfacere a contractului de munca.
(5) În situaţiile în care apar divergenţe în legatura cu executarea prevederilor contractelor colective, unităţile şi sindicatele vor incerca soluţionarea acestora mai întâi în comisiile paritare la nivel de unitate, iar pentru rezolvarea problemelor rămase în divergenta se vor putea adresa comisiei paritare la nivel de ramura.
ART. 96
(1) În contractele colective de munca la nivel de unităţi se vor prevedea măsuri cu caracter social precum:
a) suportarea cheltuielilor prevăzute de art. 63;
b) construirea, amenajarea şi întreţinerea de crese şi grădiniţe pentru copiii salariaţilor, precum şi de cantine-bufet pentru salariaţi;
c) construirea, amenajarea şi întreţinerea de oficii şi grupuri sanitare la locurile de munca, la capacitate corespunzătoare, cu dotare specifica, cel puţin la nivelul prevăzut în normele generale de protecţie a muncii;
d) construirea de locuinţe;
e) aniversari, sarbatori religioase, zile dedicate copilului şi femeii.
(2) Costul acestor acţiuni se suporta din fondul social constituit potrivit legii.
(3) Utilizarea fondului social pentru destinatiile prevăzute la alin. 1 se face de către administraţie, cu consultarea sindicatelor.
(4) Fondurile neutilizate într-un an se reportează pentru anul următor.
CAP. 9
Dispoziţii finale
ART. 97
(1) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. 3, din Legea nr. 130/1996, republicată, privind contractul colectiv de munca, unităţile vor prevedea în bugetele de venituri şi cheltuieli sumele necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate activităţilor în domeniul pregătirii, negocierii şi aplicării contractelor colective de munca, la toate nivelurile.
(2) Sumele prevăzute conform alin. 1 se vor calcula luând ca baza suma de 6.000 de lei/salariat/an, raportate la numărul mediu de salariaţi din anul precedent.
(3) Sumele constituite conform alin. 1 şi 2 vor fi distribuite astfel:
a) 1/3 din suma totală se retine ca fond destinat negocierii contractului colectiv de munca la nivelul unităţii;
b) 1/3 din suma totală se virează de contribuabil la federaţia patronala reprezentativa de ramura care a negociat contractul colectiv pentru ramura din care face parte unitatea; lista ramurilor este prezentată în anexa nr. 4; din suma astfel constituită, federaţiile patronale vor vira 50% în contul federaţiilor sindicale reprezentative semnatare ale contractelor colective de ramura; semnatarii contractului colectiv de munca pe ramura pot conveni ca, pe viitor, contribuţia unităţilor de 1/3, prevăzută mai sus, sa fie virata într-un cont colector şi distribuita 50% pentru partea patronala şi 50% pentru partea sindicala, pe baza unui protocol semnat de ambele părţi;
c) 1/3 din suma totală se virează de unitate în contul colector "Fondul de negociere a Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional", deschis la Banca ABN-AMRO BANK ROMÂNIA - S.A., cu nr. RO61ABNA4100264100090820, pentru negocierile colective la nivel naţional, care va fi destinat astfel:
- 50% pentru partea sindicala reprezentativa la nivel naţional, semnatara a Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional;
- 50% pentru partea patronala reprezentativa la nivel naţional, semnatara a Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional;
d) fondul destinat părţilor semnatare, conform lit. c), va fi repartizat fiecărei confederatii reprezentative la nivel naţional, semnatare a Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional, în raport cu volumul implicarii în negocierile colective, cu numărul de salariaţi pe ramura, negociat în cadrul fiecăreia, asa cum va fi stabilit de către fiecare parte pe baza de protocol;
e) mecanismele de distribuţie a fondurilor de către banca vor fi stabilite de comisia paritara;
f) fondurile destinate negocierilor colective se vor constitui şi vira în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentului contract colectiv de munca.
(4) Unităţile economice care negociaza şi semnează contracte colective de munca, dar nu sunt afiliate unor structuri patronale reprezentative de ramura, vor constitui fondurile destinate negocierilor colective conform prevederilor de la alin. 1, 2 şi 3 şi le vor vira către federaţia patronala semnatara a contractului colectiv de munca la nivel de ramura care a stat la baza negocierii propriului contract colectiv de munca şi către contul naţional, conform alin. 3, lit. c).
(5) În cazul în care, potrivit legii, se negociaza şi se încheie contracte colective de munca la nivelul unor grupuri de unităţi, cheltuielile ocazionate cu aceste negocieri se vor suporta din fondurile constituite la nivelul unităţilor din grupul respectiv.
(6) Fondurile destinate negocierilor colective la unităţile bugetare se vor constitui la nivelul fiecărei unităţi care încheie contract colectiv de munca, cu respectarea prevederilor alin. 3.
(7) Fondurile destinate negocierilor colective vor fi colectate într-un cont distinct. Patronatele şi sindicatele vor urmări şi sprijini constituirea, defalcarea şi virarea pe destinaţii a fondurilor destinate negocierii contractelor colective de munca.
(8) Patronatele şi sindicatele vor gestiona şi utiliza fondurile destinate negocierilor colective, constituite în baza prevederilor art. 97, în conformitate cu prevederile legale, pe baza unor programe de acţiuni aprobate de organele proprii de conducere şi pe răspunderea fiecăruia.
(9) În aplicarea dispoziţiilor acestui articol, în contabilitatea agenţilor economici vor fi respectate prevederile metodologice comunicate de Ministerul Finanţelor Publice, conform anexei 5.
(10) Contractele colective de munca la toate nivelurile vor cuprinde prevederile acestui articol.
ART. 98
Patronii recunosc dreptul reprezentanţilor organizaţiilor sindicale de a verifica la locul de munca modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevăzute în contractul colectiv de munca.
ART. 99
(1) Ramurile pentru care se vor încheia contracte colective de munca sunt cele prevăzute în anexa nr. 4.
(2) Drepturile prevăzute în prezentul contract colectiv de munca sunt considerate minime, de la nivelul cărora începe negocierea contractelor colective de munca la celelalte niveluri, cu excepţia celor care sunt stabilite în cuantum fix sau maxim.
(3) În situaţiile în care nu se încheie contracte colective de munca pe ramura sau grupuri de unităţi, prevederile prezentului contract colectiv de munca la nivel naţional sunt considerate niveluri minime, în conformitate cu prevederile art. 3, de la care începe negocierea contractelor colective de munca la nivel de unităţi.
(4) Executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru părţi.
ART. 100
Drepturile prevăzute în contractele individuale de munca nu pot fi sub nivelul celor stabilite prin contractele colective de munca.
ART. 101
Prevederile contractelor individuale de munca existente la data intrării în vigoare a contractelor colective de munca vor fi puse de acord cu prevederile acestora din urma.
ART. 102
(1) Patronul şi sindicatele se vor informa reciproc, în situaţia în care deţin informaţii, în legatura cu modificările ce urmează sa se producă în forma de proprietate a unităţii, cu consecinţele previzibile asupra salariaţilor şi cu măsurile ce se au în vedere pentru limitarea efectelor disponibilizarilor de personal determinate de aceste modificări.
(2) Ambele părţi vor susţine participarea asociaţiilor de salariaţi la privatizarea unităţilor în condiţiile de preferinta prevăzute în lege.
(3) În toate situaţiile de reorganizare sau, după caz, de privatizare a unităţilor, drepturile şi obligaţiile prevăzute de prezentul contract colectiv de munca se transmit noilor subiecte de drept rezultate din aceste operaţiuni juridice.
ART. 103
Împuterniciţii organelor de conducere a organizaţiilor patronale, precum şi ai confederatiilor sindicale semnatare vor verifica, la sesizarea uneia dintre părţi, modul în care sunt respectate drepturile salariaţilor prevăzute în contractul colectiv de munca; patronii vor asigura intrarea acestora în unitate, în conformitate cu regulamentul intern, şi protecţia în unitate, pe durata verificării, cu respectarea normativelor în vigoare.
ART. 104
Regulamentul intern se întocmeşte de către patron împreună cu sindicatele, conform legii.
ART. 105
Părţile semnatare sunt de acord ca prevederile art. 39 alin. 3, art. 81, art. 82, anexa 2, anexa 4 sa se renegocieze la data de 30 septembrie 2005 pentru anul 2006.
ART. 106
Prezentul contract colectiv de munca a fost semnat azi, 17.12.2004, la Bucureşti, şi produce efecte începând cu data înregistrării lui de către una dintre părţi, în condiţiile prevăzute de art. 25 alin. 3 din Legea nr. 130/1996, republicată, şi va fi adus la cunostinta salariaţilor prin afişarea în unităţi, în locurile convenite cu organizaţiile sindicale.
PĂRŢILE SEMNATARE
ORGANIZAŢIILE PATRONALE INSTITUŢII BUGETARE
Confederatia Patronala din Industria Ministerul Sănătăţii
României - CONPIROM Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Confederatia Nationala a Patronatului Ministerul Culturii şi Cultelor
Roman - C.N.P.R. ORGANIZAŢIILE SINDICALE
Consiliul Naţional al Întreprinderilor C.N.S.L.R. "Fratia"
Private Mici şi Mijlocii - C.N.I.P.M.M.R. Preşedinte,
Uniunea Generală a Industriasilor Marius Petcu
din România - UGIR C.N.S. "Cartel ALFA"
Uniunea Generală a Industriasilor Preşedinte,
din România - UGIR 1903 Bogdan Iuliu Hossu
Consiliul Naţional al Patronilor Blocul Naţional Sindical - B.N.S.
din România (Co.N.P.R.) Preşedinte,
Patronatul Naţional Roman (PNR) Dumitru Costin
Patronatul Roman (PR) Confederatia Sindicatelor
Democratice - C.S.D.R.
Uniunea Nationala a Patronatului Preşedinte,
Roman (UNPR) Iacob Baciu
Asociaţia Romana a Antreprenorilor
de Construcţii (ARACO) Confederatia Sindicala "Meridian"
Confederatia Patronala a Industriei, Preşedinte,
Serviciilor şi Comerţului (CPISC) Ion Popescu
ANEXA 1
REGULAMENTUL
de organizare şi funcţionare a comisiei paritare la nivel naţional
1. Comisia paritara la nivel naţional va fi compusa din câte un reprezentant al fiecărei confederatii sindicale semnatare şi un număr egal de reprezentanţi ai patronilor.
Membrii comisiei paritare sunt desemnaţi de părţile semnatare în termen de 14 zile de la înregistrarea prezentului contract la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
2. Comisia se va întruni la cererea oricăruia dintre membrii săi, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la formularea cererii, şi va adopta hotărâri valabile prin consens, în prezenta a 3/4 din numărul total al membrilor.
3. Comisia va fi prezidata, prin rotaţie, de câte un reprezentant al fiecărei părţi, ales în şedinţa respectiva.
4. Hotărârea adoptată potrivit pct. 2 are putere obligatorie pentru părţile contractante.
5. Secretariatul comisiei va fi asigurat de patronat.
6. Comisia paritara este imputernicita sa interpreteze prevederile contractului colectiv de munca, în aplicare, în funcţie de condiţiile concrete şi de posibilităţile unităţilor, la solicitarea uneia dintre părţi.
La cererea organizaţiilor patronale, a angajatorilor sau a organizaţiilor sindicale, comisia paritara poate verifica măsura în care clauzele contractelor încheiate la celelalte niveluri sunt în concordanta cu prevederile Contractului colectiv de munca unic la nivel naţional.
ANEXA 2
Cotele de contribuţie ce urmează a fi suportate de salariaţii
beneficiari de trimiteri la tratament balnear şi odihna
recuperatorie cu bilete prin sindicat
--------------------------------------------------------------------------------
Nr. Salariul de baza brut Procent din valoarea biletului
crt. lunar -------------------------------------------------------
(lei) 1.XI.-30.IV. - 1.V.-15.VI. 16.VI.- 15.IX. 16.IX.- 31.X.
--------------------------------------------------------------------------------
1 2 3 4 5
--------------------------------------------------------------------------------
1. Pana la 3.500.000 35 35 45
2. 3.500.001-3.750.000 40 40 50
3. 3.750.001-4.000.000 45 45 55
4. 4.000.001-4.275.000 50 55 60
5. 4.275.001-4.500.000 55 60 65
6. 4.500.001-4.750.000 60 65 70
7. 4.750.001-5.000.000 65 70 75
8. 5.000.001-5.250.000 70 75 80
9. 5.250.001-5.500.000 75 80 85
10. 5.500.001-5.750.000 80 85 90
11. 5.750.001-6.000.000 85 90 95
12. 6.000.001-6.250.000 90 95 100
13. 6.250.001-6.500.000 95 100 100
14. Peste 6.500.001 100 100 100
--------------------------------------------------------------------------------
NOTA:
Cuantumul salariilor de baza brute lunare din coloana 2 sunt cele
corespunzătoare lunii ianuarie 2005, la care se vor adauga majorările de
salariu ce se vor acorda ulterior.
ANEXA 3
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA
încheiat şi înregistrat sub nr. ........./........ în registrul
general de evidenta a salariaţilor*)
___________
*) La nivelul acestor ramuri se pot încheia contracte colective de munca pe
subramuri (grupuri de unităţi), precum şi pentru mai multe ramuri împreună din
lista de mai sus.
A. Părţile contractului
Angajator - persoana juridică/fizica ......, cu sediul/domiciliul în .....,
înregistrată la registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice
din ............ sub nr. ........., cod fiscal .........., telefon ..........,
reprezentată legal prin ............., în calitate de .................,
şi salariatul/salariata - domnul/doamna ..........., domiciliat/domiciliata
în localitatea .............., str. ............... nr. ....., judeţul ......,
posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/pasaportului seria ...
nr. ....., eliberat/eliberata de ........ la data de ........, CNP ..........,
permis de munca seria ......... nr. ....... din data de ...........,
am încheiat prezentul contract individual de munca în următoarele condiţii
asupra cărora am convenit:
B. Obiectul contractului: .....................
C. Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ............... urmând sa înceapă
activitatea la data de ...........;
b) determinata, de ........ luni, pe perioada cuprinsă între data de .......
şi data de .........../pe perioada suspendării contractului individual de
munca al titularului de post.
D. Locul de munca
1. Activitatea se desfăşoară la .................
2. În lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea
astfel: ..............
E. Felul muncii
Funcţia/meseria ................. conform Clasificarii ocupatiilor din
România
F. Atribuţiile postului
Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexa la contractul
individual de munca*).
______________
*) La nivelul acestor ramuri se pot încheia contracte colective de munca pe
subramuri (grupuri de unităţi), precum şi pentru mai multe ramuri împreună din
lista de mai sus.
G. Condiţii de munca:
1. Activitatea se desfăşoară în conformitate cu prevederile
Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale
de munca, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
H. Durata muncii
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ..... ore/zi, .......
ore/saptamana.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: .............
(ore zi/ore noapte/inegal).
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/
contractului colectiv de munca aplicabil.
2. O fracţiune de norma de .......... ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), .........
ore/saptamana.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ........
(ore zi/ore noapte).
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/
contractului colectiv de munca aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forta majoră
sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente
sau inlaturarii consecinţelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihna este de .......... zile lucrătoare, în
raport cu durata muncii (norma intreaga, fracţiune de norma).
De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de ......... .
J. Salariul:
1. Salariul de baza lunar brut: ........ lei
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri .......; b) indemnizaţii .....; c) alte adaosuri ...... .
3. Orele suplimentare prestate în afară programului normal de lucru sau în
zilele în care nu se lucrează ori în zilele de sarbatori legale se compensează
cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu, conform
contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.
4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ....... .
K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind securitatea şi sănătatea în
munca:
a) echipament individual de protecţie...;
b) echipament individual de lucru .......;
c) materiale igienico-sanitare .......;
d) alimentaţie de protecţie .....;
e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în munca ....
L. Alte clauze:
a) perioada de proba este de .................;
b) perioada de preaviz în cazul concedierii este de ......... zile
lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv
de munca;
c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de ........ zile
calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului
colectiv de munca;
d) în cazul în care salariatul urmează sa-şi desfăşoare activitatea în
străinătate, informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi şi în contractul individual
de munca;
e) alte clauze.
M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor
1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihna anual;
d) dreptul la egalitate de sanse şi de tratament;
e) dreptul la securitate şi sănătate în munca;
f) dreptul la formare profesională, în condiţiile actelor adiţionale.
2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma de munca sau, după caz, de a îndeplini
atribuţiile ce îi revin conform fisei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de fidelitate fata de angajator în executarea atribuţiilor
de serviciu;
d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii
în unitate;
e) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) sa dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva
legalităţii lor;
b) sa exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de
serviciu;
c) sa constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi sa aplice sancţiunile
corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil şi
regulamentului intern.
4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele
individuale de munca, din contractul colectiv de munca aplicabil şi din lege;
b) sa asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere
la elaborarea normelor de munca şi condiţiile corespunzătoare de munca;
c) sa informeze salariatul asupra condiţiilor de munca şi asupra elementelor
care privesc desfăşurarea relaţiilor de munca;
d) sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de
salariat a solicitantului;
e) sa asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale
salariatului.
N. Dispoziţii finale
Prevederile prezentului contract individual de munca se completează cu
dispoziţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale contractului colectiv
de munca aplicabil încheiat la nivelul angajatorului/grupului de
angajatori/ramurii/naţional, înregistrat sub nr. ........./.......... la
Direcţia generală de munca şi solidaritate socială a judeţului/municipiului
.............../ Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării
contractului individual de munca impune încheierea unui act adiţional la
contract, conform dispoziţiilor legale.
Prezentul contract individual de munca s-a încheiat în doua exemplare,
câte unul pentru fiecare parte.
O. Conflictele în legatura cu încheierea, executarea, modificarea,
suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de munca sunt
soluţionate de instanta judecătorească competenta material şi teritorial,
potrivit legii.
Angajator, Salariat,
.............................. ..........................
Reprezentant legal,
..............................
Pe data de ............ prezentul contract încetează în temeiul art. ......
din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,
..............................
ANEXA 4
Lista ramurilor pentru care se încheie contracte colective de munca*)
___________
*) La nivelul acestor ramuri se pot încheia contracte colective de munca
pe subramuri (grupuri de unităţi), precum şi pentru mai multe ramuri împreună
din lista de mai sus.
-------------------------------------------------------------------------------
Nr. Număr
crt. Ramura Cod CAEN salariaţi
-------------------------------------------------------------------------------
TOTAL: 4.638.316
-------------------------------------------------------------------------------
1. Agricultura, piscicultura şi pescuit 01, 05 112.898
2. Silvicultura, economia vânatului,
apelor şi protecţia mediului 021, 0222, 023, 024 43.229
3. Industria miniera, geologie 10, 12, 13, 14, 4512 79.363
4. Energie electrica, termica, petrol,
gaze 11, 40 206.855
5. Industria alimentara, a băuturilor
şi a tutunului 15, 16 191.168
6. Industria textila şi a produselor
textile 17, 18 404.923
7. Industria pielariei şi a incaltamintei 19 109.362
8. Exploatarea şi prelucrarea lemnului 10,0221 84.744
9. Celuloza şi hârtie 21 17.419
10. Edituri şi poligrafie 22 27.268
11. Industria chimica şi petrochimica 23, 24, 25 137.897
12. Materiale de construcţii şi industria
cimentului 263-268 32.922
13. Industria sticlei şi a ceramicii fine 261, 2621-2625 37.800
14. Metalurgie feroasa şi neferoasa şi
produse refractare 27, 2626 95.507
15. Construcţii de maşini 28, 291-295, 34, 35 291.152
16. Industria electrotehnica, mecanică
fina şi utilaje, electronica 296, 297, 30, 31, 32, 33, 72 189.333
17. Industria mobilei şi alte activităţi
industriale n.c.a. 36 105.277
18. Reciclarea materialelor 37 8.626
19. Construcţii 45 356.012
20. Comerţ 501, 503-505, 51, 52, 70 636.708
21. Turism, hoteluri şi restaurante 55 85.423
22. Transporturi 60, 61, 62, 63 194.529
23. Posta şi telecomunicaţii 64 94.364
24. Activităţi financiare, bancare,
de asigurări 65, 66, 67 12.538
25. Cercetare-proiectare 73 27.463
26. Administraţie publica 75 147.072
27. Învăţământ 80 390.230
28. Sănătate 85 312.688
29. Gospodărie comunală-locativă,
transporturi locale 41,90 117.573
30. Mass-media 924 10.049
31. Cultura 921, 922, 923, 925 37.563
32. Alte activităţi şi servicii 502, 71, 74, 91, 93, 95, 99 40.361
--------------------------------------------------------------------------------
ANEXA 5
PREVEDERI METODOLOGICE
aplicabile operaţiunilor contabile la constituirea fondului destinat
activităţilor ocazionate de negocierile colective, elaborate de
Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia generală a contabilităţii
Fondul ce se constituie din contribuţia patronatului, destinat activităţilor
în domeniul negocierilor colective, prevăzut la art. 11(3) din
Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicată, şi la
art. 97 din Contractul colectiv de munca unic la nivel naţional se
înregistrează în contabilitate astfel:
1. În contabilitatea agenţilor economici
a) 635 "cheltuieli cu alte impozite, taxe şi = 447 "Fonduri speciale - taxe
şi vărsăminte
vărsăminte asimilate" (analitic asimilate"
distinct)
- cu sumele necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate
activităţilor în domeniul pregătirii, negocierii şi aplicării contractelor
colective de munca la toate nivelurile;
b) 447 "Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte = 118 "Alte fonduri" (analitic
distinct)
asimilate" (analitic distinct)
- cu suma reprezentând 1/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate
conform celor menţionate la litera a), reţinută ca fond destinat negocierii
contractului colectiv de munca la nivelul unităţii;
c) 447 "Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte = 5121 "Conturi la bănci,
în lei"
asimilate" (analitic distinct)
- cu suma reprezentând 2/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate
conform celor menţionate la litera a), virata de către unitate la federaţia
patronala semnatara a contractului colectiv de munca la nivel de ramura sau,
după caz, la organizaţia (asociaţia) patronala care este afiliată direct unei
confederatii patronale reprezentative semnatare a Contractului colectiv
de munca la nivel naţional;
d) 118 "Alte fonduri" (analitic distinct) = 5121 "Conturi la bănci, în lei"
- cu suma reprezentând 50% din suma reprezentând 1/3, înregistrată în
contabilitate conform celor menţionate la litera b), virata de către unitate
la organizaţiile sindicale cu care au fost negociate şi semnate contractele de
munca la nivelul unităţii;
e) Conturi din clasa 6 (analitice distincte) = % 404, 5121, 5311 etc.
- în cursul lunii, cu cheltuielile efectuate de unitate, după natura lor,
pe seama fondului destinat negocierii contractului colectiv de munca la nivelul
unităţii, în limita sumelor reţinute cu aceasta destinaţie;
f) 118 "Alte fonduri" (analitic distinct) = 758 "Alte venituri din
exploatare"
- la sfârşitul lunii, diminuarea fondului destinat negocierii contractului
colectiv de munca la nivelul unităţii, cu totalul cheltuielilor efectuate de
unitate în cursul lunii pe seama acestuia.
2. În contabilitatea instituţiilor publice
a) % = 231 (analitic distinct) 410, 420 etc. art. (30.07)
- cu sumele necesare contribuţiilor pentru constituirea fondurilor destinate
activităţilor în domeniul pregătirii, negocierii şi aplicării contractelor
colective de munca la toate nivelurile;
b) 231 (analitic distinct) = % 700, 120 etc.
- cu suma reprezentând 1/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate
conform celor menţionate la litera a), reţinută ca fond destinat negocierii
contractului colectiv de munca la nivelul unităţii; concomitent 119.01 337
(analitic distinct)
- cu suma reprezentând 1/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate
conform celor menţionate la litera a), reţinută ca fond destinat negocierii
contractului colectiv de munca la nivelul unităţii;
c) 231 (analitic distinct) = % 700, 120 etc.
- cu suma reprezentând 2/3 din suma totală, înregistrată în contabilitate
conform celor menţionate la litera a), virata de către unitate la federaţia
patronala semnatara a contractului colectiv de munca la nivel de ramura sau,
după caz, la organizaţia (asociaţia) patronala care este afiliată direct unei
confederatii patronale reprezentative semnatare a Contractului colectiv
de munca la nivel naţional;
d) 337 (analitic distinct) = 119.01
- cu suma reprezentând 50% din suma reprezentând 1/3 înregistrată
în contabilitate conform celor menţionate la litera b), virata de către unitate
la organizaţiile sindicale cu care au fost negociate şi semnate contractele
de munca la nivelul unităţii;
e) 421 = 119.01
- cu cheltuielile efectuate de unitate pe seama fondului destinat negocierii
contractului colectiv de munca la nivelul unităţii, în limita sumelor reţinute
cu aceasta destinaţie;
f) 337 (analitic distinct) = 421
- la finele anului, cu totalul cheltuielilor efectuate din fondurile cu
destinaţie specială (fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca
la nivelul unităţii), potrivit contului de execuţie.
3. În contabilitatea persoanelor juridice fără scop lucrativ (federaţii
patronale, organizaţii/asociaţii patronale, confederatii patronale, organizaţii
sindicale abilitate)
- înregistrarea în contabilitate a sumelor încasate prin contul de
disponibil cu destinaţie specială pentru constituirea fondului din contribuţia
patronatului, destinat activităţilor în domeniul negocierilor colective
513 "disponibil cu destinaţie specială" = 791 "venituri cu destinaţie
specială"
- înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor efectuate, potrivit legii,
pe seama fondului din contribuţia patronatului, destinat activităţilor în
domeniul negocierilor colective
% Conturi din clasa 6 (analitice distincte = % 401, 513, 5311 etc.
privind activităţile cu destinaţie specială)
- la sfârşitul lunii, închiderea contului de venituri şi a conturilor de
cheltuieli privind fondul din contribuţia patronatului, destinat activităţilor
în domeniul negocierilor colective
1201.02 "Rezultatul activităţilor = % Conturi din clasa 6 (analitice
cu destinaţie specială" distincte privind activităţile cu
destinaţie specială)
şi
791 "Venituri cu destinaţie specială" = 1201.02 "Rezultatul
activităţilor cu destinaţie
specială"
Potrivit prevederilor pct. 98 din anexa la Ordinul ministrului finanţelor
nr. 1.591, excedentul privind activităţile cu destinaţie specială nu se
repartizează, fiind trecut la contul 1071.02 "Rezultatul reportat al
activităţilor cu destinaţie specială". Aceasta dispoziţie se aplica şi în cazul
excedentului fondului din contribuţia patronatului, destinat activităţilor
în domeniul negocierilor colective.
Pana la aprobarea prin ordin al ministrului finanţelor a introducerii în
planul de conturi pentru persoanele juridice fără scop lucrativ a unor conturi
sintetice de gradul II specifice veniturilor fondului din contribuţia
patronatului, destinat activităţilor în domeniul negocierilor colective şi
disponibilităţilor acestuia, persoanele juridice fără scop lucrativ abilitate
pot deschide analitice distincte, în funcţie de necesitaţi, în cadrul
conturilor sintetice de gradul I, 791 "Venituri cu destinaţie specială" şi
513 "Disponibil cu destinaţie specială".
Director general, Şef serviciu,